Sa vedem cum iese articolul si poza – postat direct cu telefonul :)
Pai… Se pare ca e okay…
LikeIn metrou citesc ziarele peste umarul oamenilor.
O doamna citeste Click TV. Ce articol? “Ginger Devil va sfatuieste: cum iti dai seama daca el te va parasi”. Ginger Devil trebuie sa aiba multa experienta in relatii…
O alta doamna, foarte respectabila, pe la vreo 40 de ani, citeste Libertatea de weekend. Despre ce anume? “Alina Plugaru va sfatuieste: cum iti dai seama ce vibrator ti se potriveste”. Aci macar poti avea incredere ca o sa primesti sfaturi de la cineva foarte competent…
Langa mine un baiat. Scrie sms. Nu citesc intentionat, dar imi sare in ochi: “abia astept sa ajung la munca si sa ma pupi”. Grozav, ma gandesc, iata ceva dragut! El insa continua sms-ul: “cu ce esti imbracata pentru chat?”. Ahaaa… Deci ramasesem in aceeasi zona…
Am iesit din metrou asteptandu-ma sa o vad pe Jenna Jameson impartind fluturasi pentru mormoni :)
Pe la ora 16, la munca, nimeni n-avea chef, toata lumea se cearta cu voce tare despre noul iPhone: e bun, e rau, e de cicat, e bestial, sunteti gay … adica vacarm general.
La un moment dat, Catalin, care parea concentrat in monitor, isi da castile jos si zice “taceti naibii ca nu mai aud filmul!“…
E intuneric si compartimentul e gol si fumez uitandu-ma pe geam si ma gandesc la lucruri importante si marunte, in timp ce toate cele 1000 de roti* tacane “te duc, te-aduc”. Exact ca-ntr-o duzina de filme cu eroi ganditori.
Totusi imi place acest cliseu, e liniste multa in mijlocul vacarmului: pentru ca-i regulat si previzibil, nici nu-l bag de seama. Ba chiar sunt atat de linistit incat ma simt bucuros si plin de ceva anume: o fi impacare, sau limpezime, sau doar neemotie…
Ma gandesc “am sa tin minte toata viata clipa asta”, dar ma deraiaza un gand jucaus: oare de cate ori am mai spus asta pana acum? Si de cate ori s-a intamplat ca de fapt sa nu tin minte? Cate clipe le-am crezut importante, dar apoi s-au dezagregat printre alte amintiri?
Cel mai simplu e sa las lucrurile sa isi urmeze cursul: dac-o fi sa fie important, am sa tin minte… Cum e acea prima zapada care-a inceput nehotarata de cum am iesit din curtea bisericii-cetate. Am s-o tin minte toata viata desi nu mi-am propus niciodata asta… doar ca atunci am realizat ca se poate sa am parte de-o minune mica in fiecare clipa…
* de fapt sunt doar 96 de roti :)
Ce usor e sa iti justifici actiunile prin cuvintele e o nebunie sunt nebun parca te absolva de orice responsabilitate pe moment si te lasa sa faci ce vrei e un fel de credit la banca de emotii amani plata pentru mai tarziu si nu te mai gandesti pret de cateva clipe la nimic decat nebunia care te-a cuprins si te lasi cu toata veselia ta nebuna sa plutesti razand copilareste ca e o nebunie asa ceva nu poate exista nu pot sa cred! Nebunii adevarati sunt geniali pentru ca pot sa faca asta o eternitate dar nici eu nu ma simt departe…
Ok, poate o eternitate minus 3 zile :)